Fac curatenie si redecorez blogul

L-am cam neglijat in ultima vreme, a ramas prafuit, cu imagini de iarna pe el, pagini nefolosite atarnau pe el, asa ca ne-am infrumusetat putin, ca de vara…

Paginile:

Home, ramane Home, pana ii dau alt nume mai frumos.  e casuta mea virtuala cu vitrina.

Muzica mea este pagina de la care de fapt mi-am venit ideea  blogului (dupa aceea am deviat spre calatorii). O sa incerc, cu o frecventa destul de mare, sper, sa spun cate ceva despre muzica pe care o ascult. Mai putin in vorbe, mai mult in sunete. Si fara sa provoc, sper, procese pentru drepturi de autor .

Povesti vechi sunt lucruri pastrate undeva prin memoria mea, construite din povestirile altora, din intalnirile si calatoriile mele. Sunat parte din “arhiva” mea personala.

Da, si Despre mine

Cugetari de copil

Cred ca toti copiii au asa ceva – convingeri venite cine stie de unde si care au framantat ani buni creierasele in formare…

Eu cand eram mica…

• ma gandeam daca ce vad eu ca “verde” este intr-adevar verde si pentru ceilalti, sau ei denumesc “verde” alta culoare?.
• ma intrebam cum a putut sa fie posibila lumea inainte sa ma nasc eu  (de fapt eu cred ca ma intrebam ceva de genul “unde era lumea inainte sa ma nasc eu”).
• imaginea lui Dumnezeu era asociata in mintea mea cu un brat al candelabrului de alama de la camera unde stateam, la bunica. Era un candelabru ieftin de dupa razboi, cu o culoare frumoasa patinata, iar bratul respectiv avea niste circumvolutiuni delicate, care se terminau cu doua cercuri, care ieseau in afara bratului ca niste ochi.
• nu imi pierdusem speranta ca, atunci cand o sa fiu mare, o sa am ochi albastri sau verzi.
• credeam ca biscuitii cu miere sunt “lactate” – doar asta vazusem in magazinul din Marasti pe care scria mare “Lactate”.
• imi imaginam ca in anul 2000, cand o sa am 21 de ani, o sa fiu casatorita.
• desi eram mezina familiei (inclusiv in versiune extinsa cu veri primari, de-al doilea, etc), sustineam sus si tare ca eu sunt “cea mijlocie”, nu “cea mica”.
• refuzam inteleg de ce  fetitele mici nu pot sa poarte tocuri, ca fetele mai mari sau ca mamicile. Nimeni nu mi-a dat vreodata un argument convingator.
• nu suportam bluzele care aveau nasturi in fata.

Pentru decembrie si barbati

http://www.evz.ro/article.php?artid=332838

Mici placeri

- o cana frumoasa de portelan gros, alb, plina ochi cu cafea aburinda, bauta pe indelete in varful patului

- paine prajita crocanta, pe care pui untul repede, sa se topeasca

- o baie buna, fierbinte, seara, dupa care mananci paine cu unt si cu miere de salcam

- placerea cu care iti pui pentru prima data in an manusile de lana calde

- sunetul cu care taie schiul zapada moale, neatinsa

- sa asculti valurile pe o plaja pe care nu se mai aud decat rasetele unor copii, in departare

- sa pandesti ziua in care se desfac primele frunze de aprilie in copacul de sub geamul tau

- butucii trosnind in foc

- felul induiosator in care arata copiii la mare, pe plaja, albi, mici, cu cate un clop mare pe cap, fugind de colo colo si strigand emotionati ori de cate ori ii atinge un val,

- primele narcise galbene

- ciorapii colorati, cu degete

- slana cu ceapa, intr-o seara de iarna

- un fotoliu mare si comod si o lampa cu picior, aprinsa

- sa spargi bulele cu aer din ambalajele de protectie

- mirosul de castane coapte

- sa scrii cu un creion cu mina groasa si moale pe o hartie fina

- mirosul amarui al florilor de toamna

- prima zapada sa cada in cursul noptii, iar cand te trezesti totul sa fie alb…

- mirosul de tigari de foi (neaprinse)